ActualitateSliderSocialUltima ora

Candidoza vaginală – simptome, tratament, prevenție

Candidoza este o infecție fungică produsă de o ciupercă – Candida albicans – care poate trăi, alături de alte microorganisme, în tubul digestiv, pe piele și pe mucoase, inclusiv la nivelul florei vaginale. Această infecție provoacă iritație, scurgeri și prurit (mâncărime) intensiv la nivelul vaginului și vulvei. Infecția vaginală cu candida afectează 3 din 4 femei la un moment dat în viață. Numeroase femei experimentează cel puțin două episoade de candidoză de-a lungul vieții, declară Cornoiu Cristina, medic specialist medicină de familie – Cabinet Planificare familială – SJU Târgu Jiu.

O infecție fungică nu este considerată o infecție cu transmitere sexuală. Chiar și femeile care nu sunt active sexual pot dezvolta candidoză vaginală. Însă, există un risc crescut de a dobândi o infecție fungică la începutul vieții sexuale regulate. Există de asemenea unele dovezi că infecțiile fungice pot fi asociate cu contactul sexual oral-genital.

În mod normal, flora vaginală este formată din bacterii și ciuperci care se află în echilibru. Lactobacilii, bacteriile “bune” din flora vaginală, produc acid, care menține sub control creșterea ciupercilor, inclusiv a Candidei albicans, care face parte din flora normală a tractului genital feminin. Totuși, când acest echilibru este perturbat (de obicei în urma consumului de antibiotic), candida crește și se înmulțește exagerat.

Medicamentele pot trata eficient infecțiile fungice. Dacă o persoană se confruntă cu infecții fungice recidivante – mai mult de patru pe an – va fi nevoie de un plan de tratament prelungit.

Simptomele candidozei vaginale

Simptomele infecției fungice pot include:

  • Prurit (mâncărime) și iritație la nivelul vaginului și al vulvei;
  • Senzație de arsură, în special la contact sexual sau în timpul urinării;
  • Eritem (înroșire) și edem (umflare) al vulvei;
  • Rash (erupție) vaginal;
  • Durere vaginală;
  • Leucoree (scurgere groasă, albicioasă, fără miros, cu aspect brânzos);
  • Scurgere vaginală apoasă.

Candidoza vaginală complicată (severă sau recidivantă)

Poate fi vorba de o infecție fungică complicată dacă:

  • Există semne și simptome severe, precum înroșire extinsă, edem și prurit care determină fisuri sau ulcerații;
  • Au apărut mai mult de 4 infecții (episoade de candida) pe an;
  • Infecția este produsă de un tip mai puțin specific de ciupercă;
  • Pacienta este însărcinată;
  • Pacienta prezintă diabet zaharat necontrolat terapeutic;
  • Bolnava are sistemul imunitar slăbit (imunodeficiență) din cauza unor medicamente sau afecțiuni precum infecția cu HIV.

Cauze și factori de risc

Vaginul conține în mod natural un amestec de ciuperci, inclusiv candida, și numeroase bacterii. Anumite bacterii (lactobacillus) acționează pentru a preveni dezvoltarea în exces a ciupercilor. Însă acest echilibru poate fi perturbat. Creșterea exagerată a candida sau pătrunderea ciupercii în profunzimea celulelor vaginale determină semnele și simptomele unei infecții fungice. Dezvoltarea exagerată a candida poate fi o consecință a următorilor factori:

  • Antibioticele, în special cele cu spectru larg, afectează pH-ul vaginului, deoarece scad numărul lactobacililor. Infecțiile fungice sunt frecvente în rândul femeilor care iau antibiotice.
  • Diabetul zaharat necontrolat – Femeile care își controlează deficitar glicemia prezintă risc crescut de infecții fungice comparativ cu cele care își mențin diabetul sub control.
  • Nivelurile crescute ale estrogenului ca urmare a sarcinii, a pilulelor contraceptive cu estrogeni sau tratamentului hormonal în cazul femeilor aflate la menopauză pot avea un rol important în dezvoltarea candidozei vaginale.
  • Absorbantele și tampoanele intravaginale, lenjeria strâmtă, purtarea îndelungată a slipului umed, dar și o toaletă neadecvată a zonei intime ar putea modifica echilibrul microorganismelor de la nivelul vaginului și pot facilita, de asemenea, apariția acestei afecțiuni.
  • Nu în ultimul rând, sistemul imunitar are un rol extrem de important în declanșarea candidozei vaginale, aceasta fiind mai frecventă în cazul femeilor cu imunitate scăzută ca urmare a infecției HIV, tratamentului pentru cancer sau tratamentului cu corticosteroizi.

Dintre speciile de candida prezente în organism, Candida albicans provoacă cel mai frecvent cadidoza vaginală. Candidozele vaginale cauzate de alte tipuri de ciuperci pot fi mai dificil de tratat și pot necesita tratamente mai agresive.

Candidoza în sarcină

Este cea mai frecventă infecție care poate să apară în timpul sarcinii – se dezvoltă ca urmare a nivelului crescut de estrogen din organism, însă fără să afecteze fătul sau sarcina. Totuși, dacă la naștere mama prezintă o infecție cu Candida, este posibil să o transmită sugarului – în cazul lui, infecția se manifestă în special la nivel bucal sau esofagian.

Dacă pacienta este însărcinată, aceasta va cere sfatul medicului înainte de administrarea oricărui tip de tratament, inclusiv a celui împotriva candidozei.

Prevenție

Pentru a reduce riscul de infecții vaginale fungice, se va purta lenjerie din bumbac, fără fire sintetice; se vor evita pantalonii care stau prea strânși pe corp și nu lasă pielea să respire.

De asemenea, se vor evita următoarele:

  • Spălăturile vaginale, care îndepărtează unele dintre bacteriile normale din vagin, bacterii care protejează împotriva a diverse infecții.
  • Produsele feminine parfumate, inclusiv gelurile spumante de duș, absorbantele și tampoanele interne parfumate.
  • Băile fierbinți și foarte fierbinți.
  • Folosirea antibioticelor în situații în care nu sunt necesare – în răceli sau alte infecții virale.
  • Purtarea de haine ude pe perioade lungi, precum costumul de baie sau echipamentul cu care se merge la sala de fitness.
  • În timpul menstruației se va schimba absorbantul sau tamponul cât mai des.
  • Dacă pacienta are diabet zaharat, trebuie să-l țină sub control si să-și măsoare regulat glicemia.
  • După ce folosește toaleta, orice femeie trebuie să se șteargă întotdeauna dinspre față înspre spate.

Diagnostic

Pentru a diagnostica o infecție fungică, medicul poate:

  • Să adreseze întrebări cu privire la istoricul medical. Informațiile utile pot să facă referire la infecții vaginale din trecut sau infecții cu transmitere sexuală (ITS).
  • Să efectueze un examen pelvin. Medicul examinează organele genitale externe, observând semnele infecției. Apoi, medicul introduce un instrument (speculum) în interiorul vaginului pentru a menține deschiși pereții vaginali și a examina vaginul și colul uterin – partea de jos, mai îngustă, a uterului.
  • Va recomanda analiza secrețiilor vaginale. Medicul recoltează o mostră de fluid vaginal și o trimite la laborator pentru a determina tipul de ciupercă ce a determinat infecția fungică. Identificarea ciupercii ajută medicul să prescrie cel mai eficient tratament pentru a preveni recidiva infecției.

Tipuri de candidoză

Pe lângă candidoza vaginală, cea mai frecventă formă, există mai multe tipuri de candidoză:

Candidoza orală

Este localizată la nivelul cavității bucale și se manifestă prin apariția unor pete albicioase pe limbă, obraji, gingii, amigdale sau gât, care pot sângera dacă sunt atinse, au gust neplăcut, dau senzația de arsură sau de usturime bucală, înroșirea și inflamarea cavității bucale și a gâtului, apariția unor fisuri la nivelul comisurilor bucale (colțurilor gurii). Este frecventă la nou-născuți, la vârstnici și la persoanele cu sistem imunitar scăzut.

Candidoza orofaringiană

Se depistează printr-un exsudat faringian și afectează pacienții cu HIV, pacienții spitalizați, indiferent de boala preexistentă, pacienții diabetici și persoanele care au cancer.

Candidoza esofagiană

Apare atunci când candida se răspândește din cavitatea bucală înspre esofag. Infecția afectează îndeosebi persoanele cu imunitate scăzută (candidoza esofagiană este una dintre cele mai frecvente infecții ale persoanelor cu HIV).

Candidoza inghinală

Se manifestă prin apariția unor iritații în zona inghinală. Infecția este însoțită de prurit (mâncărime) vulvar, înroșirea organelor genitale și apariția senzației de usturime.

Material informativ realizat de dr. Cornoiu Cristina, 
medic specialist medicină de familie - Cabinet Planificare familială - Spitalul Județean de Urgență Târgu-Jiu

Articole similare

Back to top button