Din ianuarie și până în decembrie, 2020 a fost marcat de evenimente nefericite. S-a simțit ca cel mai lung an, iar veștile bune au fost mai mereu umbrite de cele rele.

În ianuarie Marea Britanie „a divorțat” oficial de Uniunea Europeană. Premierul Boris Johnson a semnat acordul cu privire la Brexit, salutând „un nou capitol din istoria” țării sale. În aceeași perioadă, a fost înregistrat primul deces în lume din cauza infecției cu noul coronavirus în Wuhan.

În februarie a căzut Guvernul Orban prin moțiunea de cenzură inițiată de PSD. Președintele României l-a propus tot pe Ludovic Orban la conducerea Executivului. Spre sfârșit lunii, Orban și-a depus mandatul de prim-ministru desemnat, iar președintele l-a desemnat premier pe Florin Cîțu, în încercarea de a forța alegerile anticipate. Pe 27 februarie este înregistrat primul caz de infecție cu noul coronavirus de pe teritoriul României. A fost alertă la nivel național dar și județean, întrucât primul pacient a fost chiar din Gorj, din comuna Prigoria. Tânărul a fost depistat pozitiv după ce ar fi intrat în contact cu un cetățean italian care a fost prezent în România în acea perioadă.

Pe 8 martie în România se interzic evenimentele cu peste 1000 de participanți. În țară se înregistrează 15 cazuri de coronavirus, dintre care 5 pacienți au fost declarați vindecați și externați. A doua zi, Premierul Ludovic Orban anunță că toate școlile din România vor fi închise în perioada 11-22 martie, cu posibilitatea de prelungire a măsurii. Pe 10 martie  Italia intră în prima zi de carantină la nivel național, după ce numărul celor infectați ajunge la 9.172, iar numărul deceselor la 463. Pe 11, Organizația Mondială a Sănătății declară oficial pandemie de coronavirus. La nivel mondial se înregistrează 4.380 de decese și 121.811 cazuri de infectare în 114 țări. La nivel național, Florin Cîțu și-a depus mandatul de premier desemnat și a fost investit Guvernul Orban 2. La mai bine de două săptămâni de la primul caz, România a depășit pragul de 100 de persoane infectate cu coronavirus și intră în scenariul al treilea din lupta împotriva coronavirusului. Printre măsuri se numără restricționarea adunărilor publice cu mai mult de 50 de persoane, spitalele de boli infecțioase nu vor mai trata decât pentru Covid-19, vor fi aduși medici suplimentari, noi restricții în ceea ce privește circulația, iar câteva zile mai târziu, pe 16 martie, România intră în stare de urgență.  Pe 22 martie România înregistrează  primele două decese de COVID-19 și 433 de persoane infectate.  3 zile mai târziu se instituie carantina în România, iar declarația pe propria răspundere devine nelipsită din buzunarul cetățenilor. La sfârșitul lunii, Suceava și opt comune limitrofe intră în carantină totală, toate căile de acces în localități urmând să fie securizate de Armată și Poliție.

În aprilie toată lumea stătea acasă. Au fost date alte ordonanțe militare care prevedeau, printre altele, suspendarea exportului  mai multor produse agroalimentare precum grâu, porumb, orez sau zahăr.

Luna mai a fost caracterizată în principal de protestele de peste ocean privind discriminarea. Afro-americanul George Floyd a fost ucis de poliția din SUA, iar oamenii au uitat de pandemie și au ieșit cu miile în stradă. Pe 15 mai a fost ridicată starea de urgență din România, însă a rămas starea de alertă până în ziua de astăzi.

Lunile de vară au fost marcate de concedii cu restricții. Elevii nu s-au mai întors la școală, iar românii și-au petrecut în mare concediile în țară. Statele europene aveau în continuare granițele închise, ori cereau dovada unui test negativ covid-19 pentru a primi turiști străini.

În septembrie elevii s-au reîntors la școală, însă pentru scurt timp. Au fost instituite 3 scenarii pentru desfășurarea activităților didactice, în funcție de incidența cumulată la nivel local. Tot în septembrie ne-am ales și conducătorii la nivel local. Pe 27 septembrie la Târgu Jiu Marcel Romanescu și-a reconfirmat mandatul la Primărie, iar Cosmin Popescu a rămas la șefia Consiliului Județean. Primarii mai multor localități au fost schimbați în urma votului cetățenilor. În ultima zi din lună, România depășește 2000 de cazuri de infectare în 24 de ore.

În octombrie Grecia și Turcia sunt lovite de un cutremur care a luat zeci de vieți, iar în noiembrie Maia Sandu este prima femeie Președinte al Republicii Moldova. Tot atunci Donald Trump pierde alegerile în SUA iar Joe Biden devine al 46-lea președinte al Statelor Unite. Pe 14 noiembrie are loc Tragedia de la Piatra Neamț. 10 pacienți cu Covid-19 au murit, iar alți 4 au fost răniți, inclusiv doi medici, în urma unui incendiu provocat în secția ATI COVID-19 la Spitalul Județean din Piatra Neamț. Ulterior bilnațul morților a crescut din cauza rănilor suferite.

Pe 6 decembrie România și-a ales Parlamentul. Social-democrații obțin majoritatea voturilor, însă nu îndeajuns cât să obțină puterea. PNL, USR și UDMR se aliază și formează noul executiv. Pe scena politică apare un nou partid, destul de controversat. Ludovic Orban își anunță demisia, iar pe 23 decembrie, după lungi negocieri și consultări,  este investit Guvernul Cîțu. A treia zi de Crăciun Țările Uniunii Europene încep campania masivă de vaccinare împotriva COVID-19. În România, o asistentă de la Matei Balș a dat startul imunizării pe teritoriul țării noastre. Un cutremur cu magnitudinea de 6,4 pe scara Richter a lovit Croația și țările vecine. Au decedat 6 oameni, iar alți peste 20 au fost răniți pe 29 decembrie.

La sfârșitul anului, bilanțul pandemiei de coronavirus la nivel mondial a ajuns la peste 82 de milioane de cazuri și aproape 1,8 milioane de decese. Dintre aceștia, mai puțin de 60 de milioane de oameni s-au vindecat. Cele mai multe cazuri de infectare sunt înregistrate în Statele Unite ale Americii, iar la nivel european, Rusia deschide lista cu peste 3 milioane de infectări. După 10 luni de la primul caz de infectare, România numără peste 600 000 de cazuri Covid-19. Dintre acestea, puțin peste 5000 au fost înregistrate în județul Gorj.