Un document oficial venit din Statele Unite stârnește controverse majore în Europa. Un raport al Congresului american acuză Comisia Europeană că s-ar fi implicat direct în alegeri din mai multe țări, inclusiv România, prin presiuni asupra platformelor online și prin limitarea conținutului politic. România este prezentată drept cel mai dur exemplu.

Potrivit unui raport al Comitetului pentru Justiție din Camera Reprezentanților SUA, publicat pe 3 februarie 2026, Comisia Europeană a intervenit în procesele electorale din mai multe state europene. Potrivit documentului, intervențiile ar fi vizat controlul discursului online, în special în perioadele de campanie.

România este menționată ca fiind cazul în care măsurile ar fi fost cele mai agresive, în timpul alegerilor prezidențiale din 2024. Raportul amintește că, în decembrie 2024, Curtea Constituțională a anulat primul tur al alegerilor, câștigat de Călin Georgescu, pe baza unor informații ale serviciilor de informații. Acestea au susținut că Rusia ar fi influențat campania prin platforma TikTok.

Documente interne ale TikTok, prezentate ulterior autorităților române și Comisiei Europene, ar fi contrazis această variantă. Platforma a transmis că nu a identificat dovezi clare ale unei rețele coordonate de conturi care să fi susținut campania lui Călin Georgescu.

Raportul american mai arată că, înaintea alegerilor din România, Comisia Europeană ar fi cerut platformelor online să înăsprească moderarea conținutului politic. Autoritățile române ar fi solicitat eliminarea unor materiale critice la adresa partidelor de guvernare sau favorabile anumitor candidați. TikTok ar fi refuzat o parte dintre aceste cereri, invocând libertatea de exprimare.

De asemenea, documentul vorbește despre activarea unor „sisteme de răspuns rapid” înainte de alegeri. Acestea permit verificatorilor de fapte agreați de Comisia Europeană să trimită solicitări urgente de eliminare a conținutului online în perioadele electorale.

Potrivit autorilor raportului, România nu este un caz izolat. Mecanisme similare ar fi fost folosite și în Franța, Germania, Italia, Polonia și Republica Moldova. În aceste țări, Comisia Europeană ar fi cerut limitarea sau eliminarea unor mesaje politice considerate „problematicе”.

Comitetul pentru Justiție al Camerei Reprezentanților SUA susține că, deși aceste măsuri au fost prezentate ca fiind lupte împotriva dezinformării, ele ar fi influențat direct dezbaterea publică și competiția electorală.