Apele Române au precizat că nu există nicio obligaţie europeană de demolare a vreunui baraj din România.

„Având în vedere informațiile care circulă în spațiul public, facem următoarele precizări:

 Uniunea Europeană nu a emis și nu a transmis României nicio instrucțiune sau obligație privind demolarea sau dezafectarea barajelor sau golirea acumulărilor importante de pe teritoriul național.

 În spațiul public sunt vehiculate informații potrivit cărora o directivă europeană ar impune desființarea barajelor, fiind invocată cifra de aproximativ 1.200.000 de „bariere” existente în Europa.

Conform datelor ICOLD (International Commission on Large Dams, Comisia internaţională a marilor baraje) și EuroCOLD (ramura europeană a ICOLD), în Europa există circa 4000-5000 de baraje mari.

Diferența majoră dintre cele două cifre demonstrează fără echivoc că „barierele” atribuite “directivelor europene” reprezintă, în principal, lucrări hidrotehnice minore vechi şi degradate fără utilitate pentru societate precum:

• praguri transversale mici pe cursurile de apă
• stăvilare vechi
• podețe și praguri de fund
• amenajări piscicole sau alte obstacole locale, degradate, adesea nefuncționale ori abandonate.

Aceste structuri au, de regulă, înălțimi reduse, nu asigură folosințe și nu sunt baraje, indiferent de categoria de importanţă. În cele mai multe situații, soluțiile promovate vizează adaptarea constructivă, precum reprofilarea cu pante line sau realizarea de pasaje pentru pești, iar demolarea se referă numai la acele mici praguri degradate sau care şi-au consumat durata de viaţă utilă, fiind propuse alte soluţii moderne care să îmbunătăţească condiţiile de curgere, factorii de mediu şi sănătatea populaţiei.

 Barajele mari, strategice și importante pentru România — cum sunt Porțile de Fier, Vidraru, Paltinu sau Izvorul Muntelui-Bicaz — nu sunt vizate de astfel de recomandări și sunt proiectate, construite și monitorizate conform unor standardelor stricte de siguranță.

În România, Apele Române administrează 82 de baraje importante și 329 de baraje mai mici, toate monitorizate permanent.

Alte baraje aparțin Hidroelectrica, autorităților locale sau altor deținători, fiind în general destinate pisciculturii și agrementului.

Deciziile privind conservarea, modernizarea sau dezafectarea barajelor se iau exclusiv de autoritățile române, conform normelor naționale și recomandărilor specialiștilor. Nu există nicio listă impusă de Uniunea Europeană. În cazul lucrărilor minore degradate, soluțiile includ reprofilarea cu pante line sau realizarea de pasaje pentru pești, cu scopul de a îmbunătăți curgerea naturală a râurilor, factorii de mediu și sănătatea populației.

 În concluzie, România decide suveran ce structuri se păstrează, se modernizează sau, în situații justificate, se dezafectează.”, a transmis Apele Române Jiu.