Produsele pe care le găsim zilnic în supermarket, promovate drept rapide, gustoase și uneori „sănătoase”, ar putea ascunde riscuri serioase pentru sănătate. Un nou studiu realizat în Statele Unite lansează un avertisment dur: alimentele ultraprocesate pot fi la fel de periculoase precum țigările, prin modul în care sunt concepute să creeze dependență și să fie consumate în exces.

Alimentele ultraprocesate, precum sucurile carbogazoase, chipsurile, biscuiții sau produsele de patiserie ambalate, ar trebui reglementate mult mai strict, spun cercetătorii americani. Potrivit unui studiu publicat la începutul lunii februarie în revista The Milbank Quarterly, aceste produse au mai multe în comun cu țigările decât cu alimentele naturale, precum fructele sau legumele.

Cercetarea, realizată de specialiști de la universitățile Harvard, Michigan și Duke, arată că alimentele ultraprocesate sunt fabricate astfel încât să stimuleze excesiv „centrul recompensei” din creier. Prin combinații atent calculate de zahăr, sare, grăsimi și aditivi, ele încurajează consumul compulsiv, exact ca produsele din tutun.

Un alt aspect semnalat de cercetători este iluzia creată de etichete. Mențiuni precum „fără zahăr” sau „fără grăsimi” pot induce consumatorii în eroare, ascunzând, de fapt, riscuri importante pentru sănătate. Situația este comparată cu reclamele din anii ’50, când țigările cu filtru erau promovate ca fiind mai sigure, deși beneficiile reale erau minime.

Psihologul Ashley Gearhardt, una dintre autoarele studiului, spune că mulți pacienți descriu o relație de dependență cu aceste produse. Unii recunosc că au renunțat la fumat, dar au ajuns să consume zilnic sucuri, gogoși sau gustări ambalate, conștienți că le fac rău, dar incapabili să se oprească.

Cercetătorii susțin că problema nu poate fi rezolvată doar prin apelul la voința individuală. Ei propun măsuri inspirate din controlul tutunului: restricții de marketing, reguli mai stricte pentru industrie și mutarea responsabilității de la consumator la producătorii de alimente.

Există însă și voci prudente. Unii specialiști atrag atenția că trebuie clarificat dacă efectele nocive vin din conținutul produselor sau din faptul că acestea înlocuiesc alimentele naturale, bogate în fibre și nutrienți. De această diferență depinde și tipul de măsuri care ar trebui luate în viitor.

Cert este că studiul reaprinde o dezbatere importantă: cât de sigură este, de fapt, mâncarea „de pe raft” și cât de mult ne influențează, fără să ne dăm seama, obiceiurile alimentare.