Instituții înființate doar pentru a toca bani publici. Este și cazul Zonei Metropolitane din Târgu Jiu, care în trei ani nu a reușit să implementeze niciun proiect, însă angajații au fost plătiți din bugetele locale să stea degeaba. A spus-o chiar primarul Marcel Romanescu, care ia în calcul desființarea acestei entități care nu a adus niciun beneficiu. Deși aveau speranțe că vor atrage fonduri și vor dezvolta localitățile pe care le conduc, primarii sunt dezamăgiți și spun că Zona Metropolitană a fost înființată doar pe hârtie.  Primarii celor 17 UAT-uri au renunțat să plătească și contribuția de membru și motivează că nu pot da bani pentru o entitate care, practic, nu există.

Primarul din Drăguțești a izbucnit în râs atunci când a fost întrebat de Zona Metropolitană. Spune că avea alte așteptări de la cei responsabili de această entitate. Până în prezent, nu s-a implementat niciun proiect prin intermediul Zonei Metropolitane, așa că primarii au ajuns la capătul răbdării. Contribuția financiară pentru o structură care practic nu există este nimic altceva decât o risipă de bani, spune primarul Ion Dumitru Popescu, care a renunțat să achite taxa către Zona Metropolitană.

Primarul din Bălești spune că zona Metropolitană, creată pentru dezvoltarea localităților care au aderat la această entitate, a fost înființată doar pe hârtie. Mădălin Ungureanu a spus că după alegeri primarii celor 17 UAT-uri se vor întâlni pentru a discuta acest aspect.

Mădălin Ungureanu spune că primăriile care au aderat la Zona Metropolitană trebuie să plătească o taxă care se calculează în funcție de numărul de locuitori ai fiecărei comune, numai că aleșii nu au mai achitat această contribuție.

Și primarul din Arcani  spune că nu a beneficiat de niciun proiect și nu ar avea nimic împotrivă dacă această entitate s-ar desființa.

Practic, trei ani fără niciun proiect implementat, dar cu angajați plătiți din bugetele locale doar ca să ocupe scaune. A spus-o chiar primarul municipiului Târgu Jiu. Marcel Romanescu a declarat că această entitate nu doar că nu ajută, ci devine o povară pentru bugetul local.

Autoritățile locale spun că, cel mai probabil, va rămâne ca structura funcțională pe viitor, GAL-ul care a atras deja o finațare de 8 milioane de euro.