În calendarul ortodox al anului 2023, ziua de astăzi a fost considerate ajunul Bobotezei. Conform datinilor din străbuni, cine respectă tradițiile în ziua în care se alungă spiritele rele va avea noroc tot anul, iar fetele tinere și necăsătorite își vor putea afla ursitul.

Ziua premergătoare marelui praznic al Botezului Domnului Iisus Hristos este rânduită de către Biserica Ortodoxă ca zi de post negru, când nu se mănâncă și nu se bea. Ajunul Bobotezei face parte din categoria posturilor de o zi din anul bisericesc, alături de Înălțarea Sfintei Cruci prăznuită la 14 septembrie și de Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul de la 29 august. În tradiția ortodoxă, ajunul Bobotezei este zi de post, și se spune că cel care va posti în această zi va avea noroc tot anul. Această vizită este de fapt sfințirea caselor, a familiilor, a locurilor în care fiecare dintre credincioși își petrec mare parte din viață. Este un moment pe care credincioșii îl așteaptă cu o mare bucurie, având în sufletul lor credința că prin această primire a preotului se primește de fapt Biserica lui Hristos. Fiecare casă devine un Iordan al Botezului și al Epifaniei Domnului.

Potrivit tradiției, în ajunul Bobotezei se împlinesc ritualuri de aflare a destinului. Fetele nemăritate îi cer preotului un fir de busuioc sfințit, plantă cu puteri magice. Dacă vor să-și afle destinul, acestea trebuie să postească, să se roage și să pună sub pernă firul de busuioc, pentru a-și visa ursitul. Tradiția este răspândită în multe zone din țară, fiind împlinită de fiecare tânără care vrea să știe cu cine se va căsători. De asemenea, un obicei vechi spune că fetele tinere și femeile necăsătorite puneau busuioc la streașina casei sau pe pervazul geamului, iar dacă, a doua zi, îl găseau plin de chiciură, însemna că se vor mărita cu un băiat bogat. Fetele pregătesc în ajunul Bobotezei o turtă din făină sărată cu apă, iar bărbatul care le va aduce în vis o cană cu apă, să le potolească setea, este ursitul lor. De asemenea, pentru a-și visa alesul fetele trebuie să își lege pe degetul inelar un fir de mătase roșie și unul de busuioc cu care să doarmă la mână. Se spune că fetele care vor aluneca și vor cădea pe gheață în ajunul Bobotezei se vor mărita cu siguranță în acest nou an.

Potrivit tradiției, în ajunul Bobotezei se pregătește o masă asemănătoare cu masa din ajunul Crăciunului. Pe masa din „camera de curat” se așterne o față de masă, aleasă special pentru acest moment. Se spune că la masa în familie din ajunul Bobotezei gazda trebuie să pună sub fața de masă fân sau otavă, care la sfârșitul serii se dă de mâncare animalelor domestice. Pe lângă asta, în fiecare colț al mesei trebuie așezați patru bulgări de sare care aduc noroc și îi feresc pe cei prezenți de ghinioane și neplăceri.

Există credința potrivit căreia dacă în dimineața de ajunul Bobotezei pomii sunt încărcați cu promoroacă vor avea rod bogat.

De ajun nu se dă nimic cu împrumut, nici măcar jăratic.

În ajunul Bobotezei, în ziua de Bobotează, de Sfântul Ioan Botezătorul și opt zile după aceea, nu se spală rufe, pentru că apele sunt sfințite. De asemenea, nu se lasă rufe pe sârmă în Ajun de Bobotează. Există superstiții potrivit cărora spiritele rele alungate de preoți se opresc în gospodăriile oamenilor și se ascund printre haine.

Nu este bine nici să aruncați resturile de la mâncare, căci veți face risipă tot anul. Hrana rămasă se dă la animale, astfel încât acestea să fie sănătoase până la finalul lui 2023. Tot în ajunul sărbătorii, e bine să nu vă certați între voi, în familie, și să nu vă pedepsiți copiii, căci în caz contrar așa o veți ține tot anul.

Dacă în dimineața de 5 ianuarie e brumă pe pomi, vor fi poame multe și bune. Dacă picură din streașină, va fi o vară ploioasă.

Bătrânii spun că cine va strănuta în ziua de ajun de Bobotează va fi norocos tot anul.

sursa: basilica.ro, creștinortodox.ro