Paștele este cea mai importantă sărbătoare creștină. În această duminică sărbătorim învierea lui Iisus Hristos, fiul lui Dumnezeu, după ce a fost răstignit în Vinerea Mare. Este o sărbătoare plină de tradiții și obiceiuri care diferă de la o zonă la alta a țării. Din străbuni se spune că în ziua de Paște sărbătorim și trezirea la viață a naturii după iarna grea.

Unul dintre cele mai cunoscute obiceiuri de Paște este vopsirea ouălelor care are strânsă legătură cu scena în care Iisus a fost răstignit pe cruce în Vinerea Mare. Se spune că fecioara Maria, venind să-și vadă fiul răstignit, avea în mână un coș cu ouă care s-au înroșit de la sângele Mântuitorului.

În tradiția populară ouăle roșii sunt considerate a fi purtătoare de noroc. Tocmai de aceea, în dimineața zilei de Paște este bine să ne spălăm pe față cu apă dintr-un vas în care sunt puse ouă roșii și monede de argint.

De asemenea, românii ciocnesc la masa de Paște ouă roșii alături de binecunoscuta replica „Hristos a Înviat! – Adevărat a Înviat!” . Se spune că cei care ciocnesc ouă în ziua de Paște și rostesc acele cuvinte, vor fi iertați de un păcat greu. O altă superstiție este găsirea unui ou cu două gălbenușuri, semn de căsătorie în curând.

Legat de ouăle colorate în culorii vii precum galben, verde, albastru, se spune că vestesc bucuria primăverii, iar la polul opus cele colorate în negru simbolizează chinul și durerea pe care le-a suferit Hristos pe cruce.

În prima zi de Paște există obiceiul de a se purta haine noi în semn de respect pentru această mare sărbătoare, dar şi pentru că ea semnifică primenirea trupului şi a sufletului, aşa cum se întâmplă cu întreaga natură odată cu venirea primăverii.

O altă tradiție specifică sărbătorii de Paște este pregătirea pascăi. Ea se frământă din făină, la care se adaugă lapte şi ouă. Pasca are formă rotundă pentru că, în popor, se crede că scutecele lui Hristos au fost rotunde. Pe margini se pune un colac împletit în trei, iar la mijloc se face o cruce din aluat, simbolizând crucea pe care a fost răstignit Hristos.

Între împletituri se pune brânza sărată sau dulce, frământată cu ou şi stafide. Pasca se împodobeşte cu ornamente din aluat. Pasca este dusă la biserică în Noaptea de Înviere pentru a se sfinţi. Astfel, se consideră că ea dobândeşte puteri purificatoare.

În a doua zi de Paşte se mai păstrează încă în anumite zone, obiceiul udatului, având semnificaţia unui act de purificare. De obicei, feciorii stropesc cu apă persoanele ieşite în cale, în special fetele. Ele trebuie să le ofere daruri sau câte ceva de băut. Se spune că dacă vreo fată scapă nestropită îi va merge prost şi va avea ghinion tot anul.

O importanţă foarte mare în aceste zile de sărbătoare o au lumânarea şi lumina de la Înviere. Lumânarea se păstrează şapte ani şi se aprinde în caz de grindină, furtuni sau mari primejdii. În noaptea Învierii, la miezul nopţii, când oamenii merg la slujbă, aprind lumânări la mormintele celor morţi din neamul lor.

Lumina din Noaptea de Înviere semnifică pentru credincioşi victoria binelui asupra răului, învingerea întunericului şi biruinţa vieţii. La români, lumânarea cu care s-a luat lumină în Noaptea de Înviere va fi adusă aprinsă pe drumul spre casă. Dacă aceasta nu se va stinge, atunci dorinţa purtătorului se va împlini.

Un simbol al sărbătorii de Paște este mielul,simbolul Domnului Iisus Hristos, care s-a jertfit pentru oameni şi pentru iertarea păcatelor acestora şi a murit pe cruce precum un miel nevinovat.Tăierea mieilor de Paște, ca tradiţie, datează din secolul VII.

În prezent, carnea de miel a devenit nelipsită de pe mesele de Paşte ale tuturor creştinilor.

Pe lângă aceste semnificaţii şi obiceiuri asociate celor mai importante simboluri pascale, iată alte câteva tradiţii şi superstiţii de care ar fi bine să se țină cont:

• Pentru a-ţi merge bine tot anul, primul care îţi va călca pragul în ziua de Paşti trebuie să fie un bărbat.
• În Noaptea de Înviere se pune într-o farfurie cu apă sfinţită un bănuţ de argint, un ou roşu şi un pic de busuioc. Apoi, în dimineaţa de Paşte, e bine să te speli cu această apă pentru a fi sănătos şi bogat tot anul.
• Copiii care se nasc în ziua de Paşte sunt consideraţi ceva mai norocoşi decât ceilalţi. Pe de altă parte, toţi cei care mor în Săptămâna Luminată, ulterioară Paştelui, ajung, se spune, direct în rai şi asta pentru că în această perioadă lumina Învierii străluceşte puternic, iar uşile raiului sunt deschise, iar cele ale iadului închise.
• Fii vesel în ziua de Paşti, nu dormi şi nu fi somnoros, spune o altă tradiţie specifică acestei sărbători.
• altă tradiţie regăsită mai ales în mediul rural spune că, înainte de a pleca la biserică, trebuie să te uiţi într-o fântână pentru a fi frumos tot anul.
• Păstrează un ou roşu timp de 40 de zile după Paşti, iar dacă acesta nu se strică în acest interval, vei avea noroc tot anul.