Mergând pe străzile municipiului Târgu Jiu întâlnim tot mai multe persoane fără adăpost. Pe lângă patiserii, magazine alimentare, prin gară și prin piețe  sau chiar în scări de bloc, oamenii străzii așteaptă ajutor de la trecători și trăiesc de pe o zi pe alta. Povestea lor și cum au ajuns să doarmă sub cerul liber  – o știu doar ei. Unii au avut ultimul domiciliu în Târgu Jiu, iar alții sunt veniți din alte zone ale județului, crezând că aici ar putea fi ajutați.

Trecătorii îi văd zilnic și uneori le mai oferă câte un leu sau ceva de mâncare. Însă sezonul rece se apropie cu pași repezi, iar gândul că frigul le va intra din nou în oase le amărăște și mai mult zilele.

Autoritățile publice locale au obligația de a le asigura adăpostul pe timp de iarnă, însă numai celor care au ultimul domiciliu pe raza municipiului. Ceilalți, care au locuit cândva în alte localități din Gorj, sunt trimiși înapoi, cu trenul.

În sezonul rece, Casa Iris i-a găzduit și pe aceștia, însă nu mai mult de două-trei nopți. Deși temperaturile au scăzut și sub 0 grade în unele nopți, persoanele fără adăpost care provin din alte localități nu sunt primite la centru. Oamenii, deși unii dintre ei au rude, nu găsesc niciun sprijin din partea lor și își îneacă supărările în alcool.

Persoanele fără adăpost sunt definite drept o categorie socială formată din persoane singure ori familii care, din motive singulare sau cumulate de ordin social, medical, financiar-economic, juridic ori din cauza unor situații de forță majoră, trăiesc în stradă și se află în incapacitate de a susține o locuință în regim de închiriere ori sunt în risc de evacuare.