Banca Națională a României a realizat cea mai amplă analiză de prețuri efectuată vreodată în retailul românesc. Studiul arată clar cum creșterea TVA, intrată în vigoare la 1 august, s-a transferat în facturile și bonurile de cumpărături ale românilor, însă nu în același ritm pentru toate categoriile de produse.

Banca Națională a României a analizat peste 66.000 de produse pentru a evalua modul în care majorarea Taxei pe Valoarea Adăugată s-a reflectat în prețurile din magazine. Concluziile arată o diferență netă între alimente și produsele nealimentare în ceea ce privește rapiditatea și amploarea scumpirilor.

Potrivit BNR, la alimente, transmiterea creșterii TVA în prețuri a fost rapidă și aproape perfect proporțională. În prima zi a lunii august, când noua cotă a intrat în vigoare, 80% dintre produse alimentare au fost modificate. Peste jumătate dintre aceste ajustări au fost exact în limita impusă matematic de TVA, iar în 13% dintre cazuri creșterile chiar au depășit nivelul justificat. Doar 8% dintre produse au înregistrat scumpiri mai mici decât ar fi dictat noua taxă.

În cazul produselor nealimentare, comportamentul comercianților a fost diferit. Doar un sfert dintre articole și-au schimbat prețul la 1 august, iar ajustările au fost mult mai dispersate. Aproape 30% dintre modificări au depășit 2%, în timp ce o parte importantă a comercianților a preferat să amâne scumpirile pentru sezonul de toamnă, perioadă în care prețurile nealimentare sunt oricum revizuite. BNR explică această întârziere și prin „costurile de meniu”, adică cheltuielile suplimentare pe care comercianții le suportă la fiecare modificare de preț – un motiv pentru care o creștere de doar două puncte procentuale nu a generat ajustări imediate.

Analiza BNR, bazată pe aproape nouă milioane de observații preluate zilnic între martie 2024 și septembrie 2025, arată și că frecvența modificărilor de preț s-a dublat în lunile premergătoare majorării TVA. În perioada iunie–septembrie 2025, comercianții au început să își repoziționeze prețurile anticipând atât scumpirea energiei electrice de la 1 iulie, cât și noile măsuri fiscale.

Efectele se regăsesc și în inflația oficială. În luna august, alimentele au înregistrat o creștere de 2,5%, ușor peste nivelul explicat strict de TVA. În schimb, produsele nealimentare au avansat cu 1,6%, cu o transmitere mai lentă și graduală a taxei majorate.

Potrivit concluziei BNR, majorarea TVA s-a transferat în prețuri aproape integral, însă modul în care acest lucru s-a întâmplat diferă clar între alimente și bunurile nealimentare: primele s-au scumpit imediat și uniform, în timp ce la celelalte ajustările au venit în valuri, pe un interval mai lung de timp. În plus, efectul TVA s-a suprapus cu alte două șocuri: creșterea prețului la energie și incertitudinea fiscală, ceea ce a determinat comercianții să înceapă schimbările de preț încă din luna iunie.