Criza carburanților lovește din nou Europa, iar reacțiile statelor sunt rapide și ferme. În timp ce prețurile cresc accelerat, mai multe guverne au intervenit direct pentru a proteja populația și economia.

În regiune, măsurile sunt deja aplicate. Croația a plafonat prețurile la pompă, stabilind limite clare pentru benzină și motorină, diferența fiind suportată de stat. Ungaria a mers pe aceeași linie și a introdus prețuri maxime.  A apelat inclusiv la rezervele strategice pentru a ține piața sub control. Slovenia a ales varianta reducerii accizelor, scăzând astfel direct costul final pentru consumatori.

În afara Uniunii Europene, Serbia a luat măsuri și mai dure, a limitat exporturile de petrol pentru a asigura suficient combustibil pe plan intern și pentru a evita scumpiri excesive.

Marile economii nu au stat nici ele pe loc. Italia a intervenit prin politici fiscale, a redus povara taxelor din prețul carburanților. La nivel european, există recomandări clare pentru astfel de intervenții, inclusiv reducerea taxelor pe energie acolo unde bugetele permit.

Pe acest fundal, România rămâne în expectativă. Autoritățile discută scenarii și analizează evoluțiile internaționale, însă fără o decizie concretă până în acest moment. Se iau în calcul atât plafonări, cât și reduceri de taxe, dar temerea principală rămâne riscul de dezechilibre în piață.

Între timp, realitatea de la pompă devine tot mai apăsătoare. Prețurile la benzină și motorină cresc constant și se apropie de pragul de 10 lei pe litru, punând presiune pe transportatori, companii și consumatori.

Diferența este clară. În timp ce alte state acționează rapid pentru a limita efectele crizei, România continuă să analizeze. Și fiecare zi de întârziere se vede direct în buzunarul șoferilor.

Sursă: Știri pe surse