România se confruntă cu o situație financiară dificilă, datoria publică fiind prognozată să atingă 53,9% din PIB în 2024, conform ultimelor estimări ale Comisiei Europene. Această creștere a datoriei publice este influențată de mai mulți factori economici și politici.

România se află într-o situație financiară critică, cu datoria publică prognozată să atingă 53,9% din PIB în anul următor, conform ultimelor estimări ale Comisiei Europene. Legea spune că, dacă datoria publică depășește 55% din PIB, dar se situează sub 60% din PIB, Guvernul trebuie să înghețe pensiile şi alte cheltuieli pentru asistența socială. Ministerul de Finanțe a precizat că, în vederea menținerii indicatorului datorie guvernamentală în PIB la un nivel sustenabil, Guvernul are în vedere stimularea creșterii economice. Printre măsurile pe care Guvernul le pregătește pentru a reduce datoria menționăm accelerarea digitalizării, reducerea evaziunii fiscale, optimizarea riscului fiscal, modificarea codului de procedură fiscală. Acest nivel de îndatorare plasează țara noastră la doar un procent distanță de pragul critic de 55% din PIB, punct la care legislația națională impune înghețarea pensiilor. Experții Comisiei Europene anticipează că, în urma unui an electoral, deficitul public al României va crește, ajungând la 7% în 2025.