Guvernul României a obținut o amânare temporară a închiderii unor grupuri pe cărbune, păstrând în funcțiune 575 MW din capacitățile energetice care ar fi trebuit dezafectate până la sfârșitul anului 2025. Măsura vine ca răspuns la riscurile energetice anticipate pentru iarna aceasta, dar Comisia Europeană subliniază că planul de decarbonare și obiectivele din PNRR rămân neschimbate. Astfel, România câștigă timp pentru a asigura energie stabilă, menținând simultan angajamentele pe termen lung de tranziție energetică.

Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a anunțat că România va menține în funcțiune 575 MW din centralele pe cărbune care ar fi trebuit dezafectate până la sfârșitul anului 2025. Trei grupuri energetice vor rămâne active până în 2029, iar alte două cel puțin până în august 2026, pentru a furniza energie electrică, abur și agent termic, inclusiv pentru companii precum Ford și locuitorii din Râmnicu Vâlcea.

Premierul Ilie Bolojan și ministrul Fondurilor Europene, Dragoș Pîslaru, au descris această ajustare drept „o mare victorie” pentru sistemul energetic național, evitând riscul unui blackout în această iarnă.

Comisia Europeană a precizat însă că măsura este strict temporară. Calendarul de închidere a centralelor pe cărbune, prevăzut în PNRR, rămâne neschimbat: din cei 1.425 MW care trebuiau dezafectați, 845 MW vor fi opriți până la sfârșitul anului 2025, iar restul până în august 2026. Ajustarea servește doar ca rezervă de siguranță pentru iarna viitoare și nu modifică obiectivele de decarbonare pe termen lung.

Astfel, România câștigă timp pentru această iarnă, menținând energie critică în funcțiune, fără a schimba angajamentele de tranziție energetică pe termen mediu și lung.