Fenomen îngrijorător în Europa, care afectează și România. Raportul Monitorului Fiscal European indică îmbătrânirea ca fiind principalul risc fiscal pe termen mediu în Uniunea Europeană. Acest fenomen, care afectează tot mai mult și România, reprezintă o provocare economică majoră pentru bătrânul continent, afectând cheltuielile sociale și forța de muncă, scrie bugetul.ro.

Pe lângă problemele deja existente, Europa se confruntă cu o nouă provocare majoră, și anume îmbătrânirea populației. Acest fenomen afectează tot mai multe state din Uniunea Europeană, având un efect negativ asupra cheltuielilor sociale și a forței de muncă. Potrivit Raportului Monitorului Fiscal European, îmbătrânirea populației este cel mai mare risc fiscal pe termen mediu pentru o treime din statele membre ale Uniunii Europene. Acest fenomen afectează direct bugetele publice prin creșterea cheltuielilor cu sănătatea și pensiile. În plus, odată cu reducerea numărului de persoane active pe piața muncii se vor micșora veniturile din taxe. În aceste condiții, îmbătrânirea populației este una dintre cele mai mari provocări economice pentru toată Europa. Principalele riscuri asociate acestui fenomen sunt creșterea cheltuielilor sociale, reducerea forței de muncă și impactul fiscal. România se confruntă de mai mult timp cu o îmbătrânire accelereată a populației. Astfel, anul trecut, România a devenit a 12-a cea mai îmbătrânită națiune din lume, iar trendul continuă să se accentueze. Se remarcă însă județe precum Teleorman, unde unul din patru locuitori are peste 65 de ani, astfel că efectele acestui fenomen sunt tot mai vizibile. La polul opus se află județul Ilfov, care are cea mai „tânără” populație, cu o vârstă medie de sub 39 de ani, potrivit bugetul.ro. În ultimii ani, numărul vârstnicilor a crescut semnificativ în țara noastră, acest fenomen punând presiune pe sistemele de protecție socială. Astfel, în anul 2019, România era a 13-a cea mai îmbătrânită țară din lume, anul trecut urcând însă pe locul 12. Dacă trendul continuă, peste câțiva ani, țara noastră va ajunge pe locul 8 în acest clasament. Principalele cauze ale acestei schimbări demografice sunt natalitatea scăzută, migrația tinerilor și creșterea speranței de viață. Țările dezvoltate încearcă să atenueze efectele îmbătrânirii populației prin politici de integrare a vârstnicilor pe piața muncii sau prin atragerea forței de muncă externe. În schimb, țara noastră nu a luat măsuri în acest sens și a rămas astfel vulnerabilă. În ciuda faptului că PIB-ul UE este estimat să crească moderat în următorii ani, inflația va rămâne ridicată, iar deficitele bugetare vor continua să creeze presiuni asupra finanțelor publice. În țara noastră, cheltuielile cu sănătatea, îngrijirea socială și pensiile vor crește, astfel că guvernul va fi nevoit să găsească noi surse de finanțare, inclusiv prin majorarea taxelor.