„Statul la stat” este cea mai vehiculată sintagmă a zilelor noastre. Exemplele din pandemie unde angajații statului dădeau cu cardul la sfârșitul lunii și aveau de unde încasa versus angajații din mediul privat unde plata salariilor a fost și este un efort, nu a dat de gândit guvernanților noștrii.

Dacă vorbeam despre digitalizare cu ceva timp în urmă în speranța reducerii numărului de angajați de la stat, iată că și acest lucru a devenit istorie.

Creșterea numărului de angajați la stat vine după ce prima măsură luată de guvernul Ciucă a fost adoptarea unei ordonanțe de urgență prin care s-a dat liber angajărilor…la stat.

Cea mai spectaculoasă creștere a fost la Secretariatul General al Guvernului, unde, la plecarea Guvernului Câțu erau 4859 de angajați iar la sfârșitul lui februarie erau 5027 angajați.

Nici Camera Deputaților nu s-a lăsat mai prejos unde numărul salariaților a crescut de la 1669 la sfârșitul anului la 1704.

Cheltuielile salariale cu bugetarii au fost în primele două luni ale anului de 18,75 miliarde lei în creștere cu 1,5 % față de aceeași perioadă a anului precedent potrivit jurnalul.ro

Sectorul public a ajuns să numere la sfârșitul lunii februarie 1,26 milioane de angajați, cu 30 000 de angajați mai mulți decât la sfârșitul lunii noiembrie, aceasta fiind cea mai mare creștere din ultimii 5 ani. Aproape 64 % dintre aceștia au fost angajați în administrația publică centrală conform datelor publicate de Ministerul Finanțelor.

Unde sunt cei mai mulți angajați la stat

• Ministerul Educaţiei – 290.875 (290.589 în ianuarie 2022)
• Ministerul Afacerilor Interne – 121.620 (121.502 în ianuarie 2022)
• Ministerul Apărării Naţionale – 74.945 (76.055 în ianuarie 2022)
• Ministerul Finanţelor – 24.331 (24.361 în ianuarie 2022)
• Ministerul Sănătăţii – 18.521 (18.380 în ianuarie 2022).

Ce măsuri implică depășirea pragului de 50% din PIB a datoriei

Executivul este obligat să ia cu o serie de măsuri conform Legii responsabilității fiscal-bugetare, după depășirea pragului de 50%.

• Guvernul va trebui să prezinte în cel mai scurt timp un program pentru reducerea ponderii datoriei publice în PIB, iar una dintre măsurile  care se vor aplica se referă la înghețarea cheltuielilor totale privind salariile din sectorul public.
• Datoria publică a României a crescut accelerat în ultimii ani, ca efect al majorării cheltuielilor bugetare, în special cele legate de salarii și pensii. Pe fondul nerestructurării sectorului bugetar, aceste majorări continue ale cheltuielilor nu au putut fi susținute de creșterea veniturilor, astfel că statul a fost nevoit să se împrumute tot mai mult.
• Înghețarea salariilor în sectorul bugetar nu este însă singura veste proastă. După ce costurile costurile împrumuturilor pe termen lung au continuat să crească, agenția Fitch a menținut ratingul României la „BBB-” cu perspectivă negativă, ultima clasă recomandată investiţiilor.

Datoria publică a României a depășit la sfârșitul lunii ianuarie nivelul de 50,2% din PIB, iar la sfârșitul lunii februarie urcase la 50,6%, potrivit datelor Ministerului Finanțelor. La această creștere a contribuit și împrumutul de 9,7 miliarde de lei (1,9 miliarde de euro) primit sub formă de prefinanțare din Planul Național de Redresare și Reziliență.

Per total, împrumuturile statului au fost în primele două luni ale anului de 43,6 miliarde de lei, o sumă echivalentă cu 30% din sumele pe care statul a stabilit că le va împrumuta anul acesta pentru finanțarea deficitului bugetar și pentru a plăti împrumuturile vechi care ajung la scadență.

Pentru 2022, Ministerul Finanțelor și-a programat împrumuturi de 145,4 miliarde de lei pentru finanţarea deficitului bugetar estimat la 5,84% (77 de miliarde de lei) şi refinanţarea datoriilor anterioare (circa 68,4 miliarde de lei), cu mult mai mult față de 2021, când au fost de circa 105 miliarde de lei.