Vicepreședintele Comisiei Europene, Frans Timmermans spune că industria cărbunelui nu are viitor în Europa. Nu mai este cerere pentru cărbune și nici nu mai vorbește despre emisiile de dioxid de carbon, care se adaugă la problemele financiare pe care deja le are industria. Mai mult, acesta speră ca România să vină cu un plan de renunțare la energia pe bază de cărbune.

Contactat de echipa Gorj Tv, Ministrul Energiei, Virgil Popescu a declarat că „nu s-a schimbat nimic vis-a-vis de Planul de Restructurare pe care îl negociază cu Comisia Europeană, indiferent ce zice Timmermans”.  

Virgil Popescu a spus și că susține declarațiile Președintelui Comisiei pentru Energie din Parlamentul European. Cristian Bușoi a afirmat că „industria minieră din România are tot atât viitor cât în Polonia și Germania.”

Minerii din România trebuie să știe că sunt în același tren cu minerii polonezi, cehi și nemți. Țările UE deși reduc numărul de mine, protejează, pe cât posibil industria, în același timp. Plus că închiderea minelor trebuie însoțită de soluții concrete pentru cei afectați (locuri noi de muncă, reconversie profesională) și pentru sistemele energetice (susținerea altor surse pentru producerea de energie). A mai adăugat Bușoi într-un mesaj postat pe pagina sa de socializare.

Deși Timmermans a dat exemplul Germaniei privind renunțarea  la cărbune până în 2038, chiar anul trecut s-a deschis acolo o nouă termocentrală pe cărbune. Fostul secretar de stat în Ministerul Energiei, Andrei Maioreanu, spune că Strategia Energetică Națională prevede un scenariu optim în care România poate beneficia de producția de energie pe lignit și huilă până în 2038, chiar 2040, iar în toată această perioadă pot fi găsite variante de înlocuire a acestor capacități energetice. Uniunea Europeană a propus anul 2050 ca fiind cel în care România să devină neutră din punct de vedere al emisiilor de CO2, așadar țara noastră s-ar putea alinia acestui obiectiv.

Deputatul USR, Radu Miruță spune că s-ar fi așteptat ca Timmermans să vină și cu câteva soluții, dincolo de așteptarea pe care o are de la autoritățile române. USR consideră că producerea energiei pe bază de cărbune nu este pe o pantă ascendentă și vor ca tranziția să fie făcută într-un mod mai lent, iar în acest sens au propus și un audit în cadul Complexului Energetic Oltenia. Mai mult, contextul renunțării la cărbune în Germania permite lucruri diferite ca infrastructură decât în România sau în Gorj. Aici alternativele la minerit sunt puține, iar Planul de Tranziție Justă ar fi singura soluție pentru oamenii afectați de aceste măsuri.

Timmermans a adăugat că trebuie mobilizat mecanismul tranziției juste pentru a fi siguri că regiunile miniere se redefinesc și că vor exista noi posibilități. România are în prezent alocată o sumă de aproximativ 2 miliarde de Euro din Fondul de Tranziție Justă, reprezentând aproape 11%  din acest fond, fiind pe locul 4 după Germania, Polonia și Cehia.