Adoptarea în Senatul României a amendamentului care prevede că grupurile energetice pe cărbune vor fi scoase din exploatare doar după punerea în funcțiune a unor noi capacități de producție a stârnit reacții contradictorii pe scena politică. În timp ce inițiatorii susțin că măsura protejează siguranța sistemului energetic național, reprezentanții PNL avertizează că modificarea poate pune în pericol fonduri importante din Planul Național de Redresare și Reziliență.

Senatul, în calitate de for decizional, a adoptat modificările la Legea decarbonizării, prin care închiderea treptată a capacităților de producție a energiei pe bază de lignit și huilă va putea avea loc numai după construirea și punerea în funcțiune a unor noi capacități energetice similare. Amendamentul a fost susținut de parlamentari ai PSD, care au argumentat că România nu își poate permite renunțarea la energia produsă pe cărbune înainte de a avea alternative funcționale.

În replică, PNL susține că modificarea legislativă nu rezolvă problema pe termen scurt și poate avea consecințe financiare importante. Liberalii afirmă că amendamentul intervine asupra unui jalon din PNRR deja îndeplinit și validat de Comisia Europeană, ceea ce ar putea duce la blocarea unor cereri de plată și la penalități estimate la aproximativ 770 de milioane de euro.

Liberalii spun că anumite capacități pe cărbune nu pot fi închise în această perioadă deoarece nu există încă suficiente surse care să le înlocuiască. Totuși, aceștia consideră că soluția ar fi trebuit negociată cu Comisia Europeană, fără modificarea unui jalon deja închis în cadrul PNRR. Potrivit acestora, schimbarea legislației poate genera penalități suplimentare pentru România.

De cealaltă parte, susținătorii amendamentului afirmă că măsura este necesară pentru menținerea siguranței Sistemului Energetic Național și pentru evitarea închiderii unor capacități esențiale înainte ca noile investiții să fie finalizate.