O postare recentă a ministrului Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a atras atenția publicului printr-o abordare inedită: o „întâlnire” cu o artistă care nu există în realitate. Folosind imaginea unei creații generate cu inteligență artificială, ministrul a ales o modalitate neconvențională de a prezenta un subiect tehnic, dar extrem de important – calendarul apelurilor de proiecte pe fonduri europene pentru anul 2026.

Dragoș Pîslaru a publicat pe rețelele de socializare mai multe fotografii alături de Lolita Cercel, o artistă cunoscută exclusiv în mediul online, creată cu ajutorul inteligenței artificiale. Demersul pare să fi avut rolul de a face mai accesibil și mai atractiv pentru public un subiect considerat, de regulă, greu de parcurs: finanțările europene.

În mesajul postat, ministrul a prezentat calendarul estimativ al apelurilor de proiecte pentru 2026, document care cuprinde nu mai puțin de 292 de apeluri, cu un buget total de 6,61 miliarde de euro. Totodată, acesta a anunțat că recomandarea venită din partea „artistei” – transformarea unui tabel Excel într-o platformă digitală interactivă – va fi pusă în practică.

Mesajul publicat de ministru a fost următorul:

„Am avut astăzi o întâlnire foarte bună cu artista Lolita Cercel, căreia i-am prezentat calendarul estimativ al apelurilor de proiecte pe fonduri europene pe anul 2026. Este vorba de 292 apeluri de proiecte, cu un buget total de 6,61 miliarde Euro. Propunerea Lolitei Cercel a fost să transformăm acest tabel Excel foarte rudimentar într-o interfață digitală interactivă, care să permtă beneficiarilor și oricărui cetățean să filtreze apelurile și să caute ușor printre ele. Este o recomandare pe care am primit-o cu bucurie și pe care o vom implementa în perioada următoare. Dacă sunteți interesați de finanțări europene, vă invit să parcurgeți calendarul.”

Calendarul apelurilor de proiecte este deja disponibil public și poate fi consultat pe site-ul Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene, fiind destinat atât potențialilor beneficiari, cât și tuturor celor interesați de modul în care vor fi alocate fondurile europene în 2026.

Prin această abordare neobișnuită, ministrul pare să fi urmărit apropierea de publicul larg și creșterea vizibilității unui document esențial, dar perceput adesea ca fiind tehnic și greu de înțeles.