Rețeaua de Medicină Legală din România critică dur modul în care Ministerul Sănătății gestionează sistemul medico-legal și avertizează că ar putea declanșa proteste, inclusiv întreruperea parțială a activităților care nu sunt urgențe.

Legiștii susțin că institutele de medicină legală au fost afectate de măsurile de reducere a cheltuielilor de personal din OUG nr. 7/2026 și acuză că promisiunile privind exceptarea acestora nu au fost respectate. În opinia lor, situația creează o „discriminare instituțională” între institute și serviciile județene de medicină legală.

Aceștia mai reclamă subfinanțarea sistemului, lipsa de personal, tarifele „nerealiste” neschimbate de peste 20 de ani, precum și deficitul de echipamente și reactivi necesari analizelor toxicologice și expertizelor judiciare.

Într-un comunicat, reprezentanții rețelei afirmă că medicina legală funcționează „la limită”, pe baza eforturilor personalului și a unor resurse insuficiente, deși are un rol esențial în anchete penale, cazuri de malpraxis, violență sau accidente rutiere.

Legiștii cer includerea institutelor de medicină legală pe lista structurilor exceptate de la tăierile de cheltuieli, actualizarea tarifelor pentru serviciile medico-legale, finanțare separată pentru toxicologie și recunoașterea specificului de muncă în noua lege a salarizării.

În lipsa unor măsuri concrete, aceștia avertizează că vor declanșa forme legale de protest și ar putea limita activitățile non-urgente, avertizând asupra riscului de blocaj în sistemul de justiție.

Reprezentanții rețelei spun că medicina legală este tratată ca o structură „esențială doar în discursuri”, dar ignorată în buget și politici publice.