Mare sărbătoare pentru creștini
Apostolii Petru și Pavel sunt sărbătoriți an de an pe 29 iunie. Aceasta este ziua în care cei doi sfinți au murit în timpul prigoanelor creștine declanșate de Împăratul roman Nero.
Sfântul Apostol Petru, care mai înainte de apostolie se numea Simon, era de neam iudeu, din hotarele Galileei, dintr-o cetate mică și neslăvită, care se numește Betsaida. El era frate cu Sfântul Apostol Andrei, cel întâi chemat. După Înălțarea Domnului, Petru ia cuvântul în adunarea ucenicilor și aleg ca apostol pe Matia în locul lui Iuda. În ziua Cincizecimii, după predica Sfântului Apostol Petru, se botează trei mii de persoane.
Sfantul Apostol Petru a propovaduit in Ierusalim, Iudeea, Samaria, Asia Mica pana in Babilon si in ultima parte a vietii, la Roma. Sfantul Petru a murit rastignit pe cruce, cu capul in jos, in anul 67, pe 29 iunie.
Sfântul Apostol Pavel, care mai înainte de apostolie se numea Saul, locuia în Tars și lupta împotriva crestinilor. Acesta chiar a participat la uciderea arhidiaconului Ștefan. Pe calea Damascului Iisus i s-a arătat într-o lumină orbitoare, mustrându-l pentru prigoana adusă creștinilor. S-a convertit și a pornit în trei mari călătorii misionare. A scris 14 epistole care se găsesc în Sfanta Scriptură. A fost decapitat din porunca împaratului Nero, tot în anul 67.
Credincioșii au dat astăzi de pomană în memoria celor ce nu mai sunt printre noi. În România, conform datelor furnizate de Ministerul Afacerilor Interne, peste 500 000 de români își sărbătoresc astăzi onomastica. Aproape 367 000 sunt de sex masculin, iar restul feminin. Cei mai mulți bărbați se numesc Petru, Petre și Paul. Paula și Petronela sunt cele mai des întâlnite prenume în cazul femeilor.
Cum tradiția românească este încărcată de superstiții și simboluri, nici sărbătoarea Sfinților Apostoli nu a fost scutită de ele. În mediul rural, sărbătoarea este cunoscută sub numele de Sânpetru și marchează începerea secerișului și jumătatea verii agrare.