Mai multe restricții
Starea de alertă în România, instaurată după cea de urgență din pricina pandemiei de coronavirus, a fost, ieri, 14 martie, oficial prelungită cu încă o lună. În plus însă au fost înăsprite și restricțiile.
Astfel, începând de duminică, românii nu mai pot ieși din case după ora 22:00 fără un motiv bine întemeiat, menționat în declarația pe propria răspundere, pe care este obligatoriu să o aibă în permanență la ei.
Achiziționarea de medicamente, mersul la spital sau la muncă, îngrijirea copilului sau al unui bătrân, ori decesul unui membru din familie sunt singurele motive bine întemeiate în baza cărora se poate circula pe stradă între orele 22 și 5 dimineața. Totuși, pentru a putea merge afară în acest interval orar, avem nevoie de o declarație pe propria răspundere, unde trebuie să completăm datele personale, motivul, dar și data și semnătura.
Persoanele care sunt prinse pe stradă, în afara intervalului orar admis, fără declarație pe propria răspundere riscă să fie amendate cu 500 până la 2.500 de lei.
Noile măsuri scurtează și programul teraselor și al restauantelor, care deja au fost afectate drastic de pandemia generată de infecția cu virusul SARS-CoV-2.
În toată țara, peste 6.400 de polițiști și peste 4.000 de jandarmi vor patrula pe străzi, pregătiți să intervină în caz că vor fi constatate abateri. În ultimele 24 de ore, la nivel național, au fost desfășurate peste 61.000 de acțiuni de verificare cu privire la respectarea măsurilor și interdicțiilor impuse. În urma neregulilor, au fost aplicate 5.533 de sancțiuni contravenționale, în valoare de 1.286.370 de lei.
Și la nivelul județului nostru, zilnic peste 200 de polițiști, jandarmi și polițiști locali, desfășoară acțiuni de verificare în contextul prevenirii și combaterii răspândirii COVID-19. În ultimele 24 de ore, în Gorj au fost constate mai multe nereguli, aplicându-se un număr de 89 de sancțiuni în valoare de 14.000 de lei.
O altă măsură impusă de autorități în paralel cu prelungirea stării de alertă este limitarea gradului de ocupare a spaţiilor de cazare din cadrul structurilor de primire turistică la cel mult 70% din capacitatea maximă a acestora, pentru spaţiile din localităţi sau zone în care se practică schiul sau alte sporturi de iarnă.