În timp ce românii sunt îndemnați să economisească energie, Guvernul se pregătește să închidă alte capacități de producție pe cărbune. Decizia, care trebuie luată până la sfârșitul lunii august, pune față în față două riscuri majore: pierderea fondurilor europene sau adâncirea crizei energetice.

Până la 31 august, Executivul trebuie să retragă încă 710 MW de capacități pe cărbune, astfel încât să îndeplinească un jalon din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), care prevede scoaterea din exploatare a unui total de 3.780 MW de producție pe cărbune și lignit până la finalul trimestrului al treilea din 2026.

Decizia vine într-un context critic. Seceta a redus semnificativ producția hidro, un reactor al Centralei Nucleare de la Cernavodă este oprit, iar autoritățile avertizează că există riscul opririi și celui de-al doilea. În orele de vârf, România importă deja aproximativ 1.700 MW de energie, iar necesarul ar putea crește dacă situația din sectorul nuclear se complică.

În paralel, premierul Ilie Bolojan a cerut populației și companiilor să reducă voluntar consumul de energie în intervalele de maximă solicitare, în timp ce autoritățile caută soluții pentru creșterea rapidă a producției interne.

În Gorj, liderii de sindicat din cadrul Complexului Energetic Oltenia susțin că închiderea grupurilor pe cărbune înainte ca noile capacități pe gaze și din surse regenerabile să fie puse în funcțiune lasă sistemul fără rezerve suficiente.

Președintele Consiliului Județean Gorj, Cosmin Mihai Popescu, a cerut repornirea Grupului 4 de la Turceni, retras din exploatare în martie, apreciind că România nu își poate permite să renunțe la capacități de producție înainte ca alternativele să fie disponibile. De aceeași părere este și primarul orașului Turceni, care nu înțelege de ce alte țări pot păstra capacități pe cărbune, iar România nu.

Pe de altă parte, nerespectarea jalonului din PNRR ar putea afecta accesul României la fonduri europene, într-un moment în care țara depinde de finanțările comunitare pentru investiții și reforme.

Astfel, Guvernul se află în fața unei decizii dificile: respectă calendarul asumat în fața Comisiei Europene și închide încă 710 MW de producție pe cărbune sau încearcă să păstreze aceste capacități în funcțiune pentru a reduce riscul unei crize energetice în această vară. În joc nu sunt doar fondurile europene, ci și siguranța alimentării cu energie într-o perioadă în care fiecare megawatt disponibil poate face diferența.