Concluziile alegerilor locale
Rezultatele alegerilor locale de duminică au venit cu surprize atât pe plan județean, cât și pe plan național. Unele partide s-au grăbit să își declare victoria, în timp ce altele, încă așteaptă numărătoarea finală a voturilor.
Conform datelor de până acum, mai multe Consilii Județene și-au schimbat conducerea, iar primării importante au suferit schimbări în ceea ce privește culoarea politică.
Dacă la scrutinul din 2016 PSD se bucura de 28 de Consilii Județene și PNL doar de 9, anul acesta social-democrații au pierdut 11 baroni locali, liberalii câștigând alte 9 județe. Surpriza vine din partea UDMR care a obținut Consiliul Județean Satu Mare, pe lângă Mureș, Harghita și Covasna care deja erau deținute de maghiari.
În privința primăriilor reședințelor de județ, mai multe municipii au suferit schimbări, primari cu renume fiind dați jos din funcție de votul alegătorilor.
În 2016, Partidul Social Democrat deținea fotoliile a 19 reședințe de județ, dar și Primăria Capitalei, împreună cu cele 6 sectoare. Liberalii aveau atunci doar 12 reședințe. 4 ani mai târziu, PSD deține doar 14 scaune de reședință, și un singur sector din Capitală, în timp ce PNL și-a mărit numărul de primari de reședință cu încă 3 și un sector al Bucureștiului. Analizând situația, pare că cele două partide și-au împărțit în mod egal reședințele de județ.
Pe harta politică a apărut și USR-Plus cu 4 reședințe și două sectoare ale Capitalei.
Numărând însă primăriile de pe întreg teritoriul României, social-democrații încă se află în fruntea opțiunilor electoratului, deși a pierdut aproximativ 300 de edili. Înainte de oraganizarea scrutinului de duminică, aproape 1700 de localități erau administrate de PSD, astăzi organizația numărând puțin peste 1400. Liberalii au câștigat peste 100 de primării, însă nu îndejuns pentru a-i depăși pe opozanți. Maghiarii au în plus 4 edili față de anul 2016, iar ALDE numără doar 15 primării.
Pro România a furat câteva administrații de la marile organizații politice, obținând 35 de mandate pe teritoriul țării, în timp ce USR-Plus și PMP se bucură doar de 45, respectiv 50 de primari.
Surprinzător, mai mulți candidați independenți au reușit să câștige încrederea alegătorilor, printre cei mai importanți numărându-se Nicușor Dan pentru Primăria Generală a Capitalei, Cătălin Cherecheș la Baia Mare, și Soos Zoltan la Târgu Mureș, însă și aceștia au fost susținuți de alte organizații politice.
Oltenia a rămas roșie și în privința Consiliilor Județene și a principalelor orașe. Din cele 5 reședințe de județ, doar la Râmnicu Vâlce și Târgu Jiu primarii aparțin PER, respectiv PNL, în timp ce social-democrații și-au conservat mandatele în Mehedinți, Olt și Dolj.