Într-un sat din Gorj, timpul pare că s-a oprit. În Runcurel, oamenii trăiesc la marginea unei prăpăstii uriașe, unde pământul a fost înghițit, încet, de exploatarea de cărbune. Fântânile au secat, liniștea a dispărut, iar puținii localnici rămași își duc traiul cu teamă și speranță. Nu au nici măcar apă, pentru că fântânile le-au secat din cauza excavărilor. Așa că o dată la trei zile, oamenii așteaptă pompierii să vină cu cisterna pentru a le aduce apă.