Ieșirea din sistem a unui reactor de la Cernavodă, care producea 700 MW, a dus România la capitolul importator net de energie. Specialiștii din domeniu susțin că închiderea capacităților de producție a făcut ca sistemul energetic național să devină total dependent de condițiile meteo.

Programată în această lună tocmai pentru că a venit sezonul cald, revizia anuală a reactorului 1 de la Cernavodă a dus la importuri de energie pentru acoperirea dezechilibrului.

Acest lucru este cumva nefiresc luând în calcul reducerea producției termo și mai ales scăderea consumului, care arată oprirea economiei. Astfel, specialiștii spun că România a ajuns total dependenta de condițiile meteo, care favorizează sau defavorizează hidro sau eolienele.

”Se cunoaște ieșirea din sistem a 700 de MW, chiar dacă intrăm în sezonul cald. Dacă nu bate vântul, să producă eolienele, importăm energie. Cărbunele poate crește până la 1.200 de MW, pentru că au închis termocentralele. În iarnă am importat și 2.500 de MW pe zi, în perioadele de frig. Și acum, dacă nu plouă, ca să meargă Hidroelectrica la capacitate maximă, o să ajungem să importăm foarte mult și la vară. Iar la producția de energie din lacuri nu se poate merge la această capacitate mai mult de o săptămână, că scad lacurile. Noi, la ora actuală, suntem dependenți de vreme. Dacă nu plouă și dacă nu bate vântul nu avem energie și va trebui să creștem importurile enorm de mult. Până acum energia hidro și cea eoliană era un plus pentru sistemul energetic național, acum depindem de ele”, a declarat Dian Popescu, fost consilier al ministrului Energiei.

În același timp, liderii de sindicat declară că fără capacități de producție a energiei pe bază de cărbune, economia nu va rezista iar creșterea prețurilor la gaze și energie nu va putea fi stopată.

Bogdan Hossu, președintele Cartel Alfa, susține că o greșeală a Ministerului Energiei a fost că nu a negociat la UE standardele europene pentru un sistem neintegrat, cum este cel din România.

”Noi am liberalizat piața energiei electrice și am practicat standardele europene, dar Ministerul Energiei nu a negociat pe faptul că nu avem un sistem integrat, cum au toate celelalte țări europene, adică aceeași companie să producă și energie pe cărbune, și eoliană, și hidro. În Europa se face un preț mediu la toate acestea, iar apoi regula este să se vândă la prețul maximal. La noi, energia produsă pe cărbune, din cauza certificatelor verzi, este cea mai scumpă, iar prețul la eolian, la fotovoltaicele, la hidro, nucleară, este cel de la cărbune, adică prețul maximal, conform regulilor europene”, a precizat Bogdan Hossu, liderul Cartel Alfa.

Din ce în ce mai multe voci declară că fără cărbune România va avea probleme legate de acoperirea necesarului de energie acest lucru ducând la prețurile mari pe care le găsim la gaz și curent.