Comisia permanentă comună a Camerei Deputaților și Senatului marchează împlinirea a 65 de ani de prezență românească în UNESCO printr-o serie de evenimente. Un prim eveniment a avut deja loc cu masă rotundă denumit „Patrimoniul mondial UNESCO în România, provocări și soluții”.

Prezenți la întâlnire au fost și președinții Senatului și Camera Deputaților, Anca Dragu și Ludovic Orban, reprezentanți ai Ministerului Culturii, Afacerilor Externe, Investițiilor și Proiectelor Europene, dar și delegatul permanent al Ambasadorului României la UNESCO, Simona Miculescu.

Conform deputatului Mihai Weber, președintele Comisiei permanentă comună a Camerei Deputaților și Senatului, principalul scop al membrilor comisiei este de a aduce pe agenda publică problemele pe care administratorii de monumente înscrise în UNESCO le întâmpină în salvarea, gestionarea și promovarea acestora. Weber consideră că starea patrimoniului românesc și dificultățile reale trebuie semnalate și că este nevoie de soluții imediate pentru remedierea acestora.

De asemenea, în comunicatul de presă transmis, președintele comisiei, subliniază faptul că în prezent niciunul dintre monumentele românești înscrise în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO nu are un plan de management aplicabil. De cinci ani, nu există un cadru legal pentru protecția și gestiunea monumentelor românești înscrise în Lista Patrimoniului Mondial, iar în lipsa acestuia, planurile de management nu pot fi elaborate, iar comitetele de gestiune nu se pot înființa, conform prevederilor UNESCO.

Se pare că fondurile alocate prin Programul Național de Restaurare, al Ministerului Culturii, sunt insuficiente, iar conducerea comisiei consideră că ar fi timpul să se gândească la o alocare anuală a unui procent fix din acest program, către monumentele UNESCO. Astfel, s-ar putea identifica prioritățile, nevoile imediate și ar exista o predictibilitate a intervențiilor.

Mihai Weber consideră că preocuparea pentru salvarea și promovarea patrimoniului românesc înscris în UNESCO trebuie să rămână una comună, fără culoare politică, iar responsabilitatea membrilor acestei comisii este să impună măsuri ferme, legislative și financiare.

De aceeași părere se pare că este și Președintele Senatului, Anca Dragu, care a transmis printr-un comunicat de presă că patrimoniul național și cultura nu au culoare politică.

2021 este un an cu o agendă încărcată și importantă pentru patrimoniul nostru național. La cea de a 44-a sesiune a Comitetului Patrimoniului Mondial, se va discuta despre includerea în Lista patrimoniului UNESCO a două dosare: Ansamblul Monumental „Calea Eroilor” de la Târgu Jiu și Peisajul minier de la Roşia Montană. Tot în acest an, s-a depus la UNESCO dosarul „Cămașa cu altiță – Ia”.
Am încredere că vom trata cu toții, cu maturitate, înțelepciune și responsabilitate, aceste demersuri românești. Sunt proiectele noastre comune, pentru care ar trebui să nu existe nici orgolii, nici dispute inutile. Prin acțiuni de diplomație parlamentară putem să promovăm imaginea României pe plan internațional.
Cultura și patrimoniul național nu au culoare politică.