Jannah Theme License is not validated, Go to the theme options page to validate the license, You need a single license for each domain name.
ActualitateSliderUltima ora

Boboteaza la români

În Calendarul Ortodox, ziua de azi, 6 Ianuarie, marchează o mare sărbătoare și anume: Boboteaza. Boboteaza face parte din seria celor 12 sărbători creștine importante și este menită să reamintească faptele petrecute la apa Iordanului, înainte ca Iisus să pășească în viața publică. De aceea Biserica mai numește Boboteaza ֦Arătarea Domnului״, „Dumnezeiasca Arătare” și „Epifania”, această din urmă denumire provenind din limba greacă şi însemnând „arătare” și „descoperire”. De fapt, Boboteaza înseamnă înnoirea omului creştin.

Hristos se face cunoscut acum, la Botezul său în Iordan de către Sfântul Ioan Botezătorul. Acum Sfântul Îl descoperă și Îl mărturisește. Când Mântuitorul a apărut pe Malul Iordanului, Sfântul Ioan Botezătorul, luminat de Duhul Sfânt, L-a recunoscut și L-a arătat mulțimilor.

În amintirea botezului lui Iisus Hristos în Iordan și a arătării Sfintei Treimi din ziua Bobotezei se săvârșește slujba Agheasmei Mari sau sfinţirea cea mare a apei.

Pentru cei care cred, puterea aghiasmei este foarte mare. Ea se ia spre sănătatea sufletului şi a trupului. Se foloseşte la sfinţirea locaşului de cult, la sfinţirea vaselor bisericeşti, la sfinţirea veşmintelor liturgice, a caselor în care locuim, a izvoarelor de apă şi a grădinilor roditoare.

Există o serie de superstiții legate de această mare Sărbătoare.

În Ajunul Bobotezei, preoţii merg la casele credincioşilor pentru a le aduce, prin stropirea cu apă sfinţită, binecuvântarea Sfintei Treimi.

Boboteaza – 6 ianuarie şi Sfântul Ioan-7 ianuarie aproape că formează una şi aceeaşi sărbătoare. Ajunul, adică ziua de 5 ianuarie, este zi de post negru, la fel ca Ajunul Crăciunului și Vinerea Mare dinaintea Paştilor.

În Ajunul Bobotezei, în ziua de Bobotează, de Sfântul Ioan Botezătorul şi opt zile după aceea, nu se spală rufe, pentru că apele sunt sfinţite.

Superstiţia cel mai des întâlnită este cea care spune că, în noaptea de Bobotează, tinerele fete îşi visează ursitul. Ele îşi leagă pe inel un fir roşu de mătase şi o un fir de busuioc, pe care le pun sub pernă. Băiatul pe care-l vor visa va fi cel cu care ce vor căsători. Fetele care cad pe gheaţă de Bobotează se crede că sigur se vor mărita în acel an.

La Bobotează se sfinţesc toate apele. Preotul se duce la o apă unde va arunca o cruce, mai mulţi bărbaţi se aruncă în apă ca să o aducă înapoi, iar cel care reuşeşte să ajungă primul la ea primeşte binecuvântarea preotului şi se consideră că va avea noroc tot anul. În vechime, cel care găsea primul crucea şi o aducea la mal primea şi daruri de la domnitorul ţării şi era ţinut la mare cinste de către ceilalţi.

Se crede că, dacă în dimineaţa Ajunului de Bobotează, pomii sunt încărcaţi cu promoroacă, aceştia vor avea rod bogat.

De asemenea, se crede că animalele din grajd vorbesc la miezul nopţii dinspre ziua de Bobotează despre locurile unde sunt ascunse comorile.

Tradiţia mai spune că la Bobotează nu se spală rufe. În această zi sunt interzise certurile în casă şi nu se dă nimic cu împrumut.

Slujba de Bobotează anul acesta s-a desfășurat diferit față alți ani, din cauza pandemiei. Au fost mărite restricțiile și s-au luat anumite măsuri tocmai pentru păstrarea distanțării și prevenirea răspândirii virusului SARS-CoV-2: accesul în anumite biserici s-a făcut pe un traseu bine pus la punct, iar în unele lăcașuri de cult nu au mai existat vase mari cu apă, ci credincioşii au primit Aghiasma Mare deja îmbuteliată.

 

 

 

 

 

Articole similare

Back to top button