Judecătorii Tribunalului Gorj au transmis un punct de vedere public prin care își exprimă nemulțumirea față de proiectul de lege privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice. Aceștia avertizează că modificările propuse ar putea afecta independența justiției și atrag atenția asupra consecințelor pe care le-ar putea avea noile reglementări.

Potrivit unui comunicat transmis de Biroul de Informare și Relații Publice al Tribunalului Gorj, magistrații susțin că sumele vehiculate în spațiul public, în legătură cu drepturi salariale restante, sunt prezentate fără context și includ în mare parte dobânzi și penalități acumulate în timp, ca urmare a neexecutării unor hotărâri judecătorești definitive de către stat.

Judecătorii afirmă că situații similare au existat și în cazul altor categorii profesionale din sectorul public, precum profesori, polițiști sau funcționari publici, iar aceste drepturi sunt recunoscute prin lege.

În același timp, aceștia susțin că proiectul de lege privind salarizarea ar putea afecta independența financiară a magistraturii și ar vulnerabiliza sistemul judiciar, principiu pe care îl consideră esențial pentru garantarea unui act de justiție independent.

Magistrații mai atrag atenția că independența justiției nu reprezintă un privilegiu, ci o garanție constituțională pentru cetățeni, astfel încât judecătorii să își poată desfășura activitatea fără presiuni externe, inclusiv de natură economică.

De asemenea, judecătorii Tribunalului Gorj susțin că principiile propuse în proiectul de lege ar putea crea dezechilibre între puterile statului și nu ar reflecta în mod corect rolul constituțional al justiției.

Aceștia mai afirmă că problema drepturilor salariale restante este consecința unor decizii administrative și legislative neclare din ultimii ani, care au dus la acumularea unor datorii ale statului către diferite categorii profesionale.

În final, judecătorii își exprimă sprijinul față de pozițiile Consiliului Superior al Magistraturii și ale Înaltei Curți de Casație și Justiție, respingând ceea ce numesc „presiuni și atitudini iresponsabile” la adresa sistemului judiciar.