Astăzi, 9 martie, creștin-ortodocșii sărbătoresc Ziua Sfinților 40 de mucenici din Sevastia. Aceștia au trăit în timpul împăratului Liciniu (308-324) și erau soldați în armata romană staționată în Sevastia, localitate din Armenia antică.

Soldați creștini, cei patruzeci de mucenici au fost ucişi pentru credinţa lor, după ce au refuzat să se închine zeilor, la porunca comandantului acelui corp de oaste, Agricola. Cei patruzeci de sfinţi mucenici au fost duşi legaţi la un lac, în vreme de iarnă şi au fost lăsaţi să îngheţe în mijlocul apei.

Însă cum nu au murit, rugându-se, ei au fost scoşi din apă şi li s-au sfărâmat gleznele cu ciocane grele şi, fiind arşi de vii, au primit cununa Mucenicilor.

9 martie, cunoscută ca Ziua de mucenici este sărbătoarea creştină care s-a suprapus peste începutul de An Agrar, sărbătorit la hotarul dintre iarnă şi vară. Printre obiceiurile cu ocazia Zilei celor 40 de mucenici se înscriu şi unele specifice ritualului de An Nou.

Cel mai răspândit dintre acestea este reprezentat de prepararea mucenicilor, cunoscuţi şi sub denumirile de Sfinţi, Sfinţişori, Brădoşi, Măcinici.

Tradiţia populară atestă, pentru această zi, un obicei potrivit căruia în Ziua de mucenici se consumă 40 sau 44 de pahare de vin. Totodată, sunt aprinse focurile de Măcinici în curţi şi grădini, în faţa caselor şi pe câmp, sunt purificaţi oamenii şi animalele prin stropirea cu apă sfinţită, se fac observaţii şi previziuni meteorologice, este scoasă mierea de albine din stupi sau sunt tăiate primele corzi de viţă-de-vie. În ziua de 9 martie se făceau numeroase pronosticuri meteorologice. Se spunea că pământul îngheţat în această zi prezicea o toamnă fără brume, iar dacă pământul nu era îngheţat, bruma din toamnă avea să cadă devreme. Astfel, oamenii ştiau cum să-şi planifice muncile câmpului.

9 martie este ziua în care se scotea plugul la arat, marcând, astfel, momentul ce deschidea ciclul sărbătorilor de primăvară şi începutul noului an agrar.