Astăzi, 26 iunie, în Piața Prefecturii din municipiul Târgu Jiu, a avut loc festivitatea dedicată “Zilei Drapelului Național al României”.

Tricolorul, roşu, galben şi albastru, a fost folosit pentru prima dată în această formă de revoluţionarii de la 1848. Pe data de 14/26 iunie 1848, guvernul provizoriu din Țara Românească a stabilit prin primul său decret ca steagul național să aibă cele trei culori si deviza „Dreptate, frăţie”. Tricolorul, ca simbol al naţiunii române, a apărut la începutul secolului al XIX-lea. Astfel, cele trei culori au fost prezente pe Drapelul revoluţiei lui Tudor Vladimirescu şi li se atribuie pentru prima oară semnificaţia: „Libertate (albastrul cerului), Dreptate (galbenul ogoarelor), Frăţie (roşul sângelui)”. Tricolorul a fost adoptat mai întâi în Tara Românească, în 1834, ca drapel de luptă, la inițiativa domnitorului reformator Alexandru D. Ghica. Acest model era un steag cu faţa roşie, albastră si galbenă”, dar în scurt timp ordinea culorilor a fost schimbată, astfel încât galbenul să apară în centru.

În 1848, steagul adoptat de către revoluționari ca Drapel al Țării Româneşti a fost tricolorul albastru-galben-roşu, cu albastrul sus, conform semnificației Libertate, Dreptate, Frăţie”. Acest tricolor a apărut de asemenea în Moldova, în Ardeal şi la Paris, unde a fost arborat de către studenții români „ca semn al unirii moldovenilor cu muntenii”.

Situaţia nu s-a schimbat nici până astăzi, cu toate că steagul a purtat fie stema regală, fie stema comunistă.

Prin Legea nr. 96 din 20 mai 1998, ziua de 26 iunie a fost proclamată drept „Ziua Drapelului Naţional al României”. De Ziua Drapelului autoritățile publice şi celelalte instituții ale statului sunt obligate prin lege sa arboreze steagul naţional şi să organizeze manifestări cultural-educative consacrate istoriei româneşti şi ceremonii militare în unitățile Ministerului Apărării Naţionale şi ale Ministerului de Interne.